O legatură între deficitul de vitamina D în sarcină și autism?
Vitamina D este cunoscută pentru rolul esențial în menținerea valorilor normale ale calciului și fosforului prevenind astfel rahitismul și osteoporoza. Efectele benefice ale acesteia asupra organismului depășesc însă sfera metabolismului osos.
Vitamina D este implicată în reglarea funcțiilor sistemului imun și dezvoltarea creierului, jucând un rol important și în timpul sarcinii. Menținerea unor valori suficiente pe parcursul sarcinii are beneficii atât pentru mama cât și pentru făt.
- reducerea riscului anumitor tipuri de cancer
- scăderea riscului de diabet
- combaterea sclerozei multiple
- scăderea riscului de a naște un copil rahitic sau de a dezvolta rahitism în copilărie
Există studii care arată că un nivel scăzut de vitamina D crește riscul de a dezvolta complicații pe parcursul sarcinii: preeclampsie, infecții, naștere prematură.
Recent cercetătorii olandezi au descoperit că femeile care aveau un nivel scăzut de vitamina D la 20 de săptămâni de sarcină au prezentat un risc crescut de a avea un copil care să dezvolte tulburări din spectrul autismului până la vârsta de 6 ani.
Aceste descoperiri întăresc recomandarea generală ca femeile gravide să primească suplimente de vitamina D, așa cum primesc și suplimente de acid folic pentru a preveni complicații precum spina bifida. Suplimentarea cu vitamin D ar putea reduce incidența autismului, tulburare de comportament care afectează interacțiunile sociale ale copilului.
Deficitul de vitamina D este frecvent în rândul populației deoarece s-a limitat expunerea la soare principalul mod prin care organismul uman produce vitamina la nivelul pielii. Aceasta apare în special în cazul persoanelor care trăiesc în țările nordice sau petrec foarte multe ore la birou, la persoanele cu pielea închisă la culoare sau la cele care își acoperă corpul din motive religioase. Folosirea cremelor de fotoprotecție pentru prevenția cancerului de piele reprezintă o altă explicație pentru scăderea nivelului vitaminei D. Pe lângă sinteza cutanată această vitamină poate fi dobândită și prin consumul de pește (somon, ton) și uleiuri de pește, lapte, ouă (gălbenușul), anumite cereale.
În literatura de specialitate există mai multe date care susțin posibila asociere a deficitului de vitamina D cu tulburări din spectrul autismului. Vitamina D ar putea influența comportamentul autist prin activarea unei gene responsabilă pentru producerea unei enzime care transformă triptofanul în serotonină la nivelul creierului.
Doi hormoni produși la nivelul creierului implicați în comportamentul social, oxitocina și vasopresina, sunt activați de vitamina D. Receptorii vitaminei D apar într-o varietate de țesuturi cerebrale devreme în dezvoltarea fătului iar activarea acestora crește rata de dezvoltare neuronală.
Alte studii au arătat efectele negative ale deficitului vitaminei D asupra dezvoltării creierului fătului în timpul celui de-al doilea trimestru de sarcină. Printre acestea se numără riscul crescut de schizofrenie și tulburări de limbaj. Încă din viața fetală o cantitate suficientă de vitamina D reduce probabilitatea dezvoltării autismului prin consolidarea sistemului imunitar al fătului și reducerea inflamației la nivel celular.
Până în prezent sunt descriși numeroși factori implicați în apariția autismului iar deficitul de vitamina D ar putea fi unul dintre ei. Autismul este o tulburare de etiologie multifactorială, incomplet elucidată. Sunt necesare studii ulterioare care să clarifice rolul posibil al deficitului de vitamina D în apariția autismului.
Este important ca viitoarele mămici să meargă la medic pentru a li se măsura nivelul de vitamina D și a primi suplimente dacă este necesar corectând astfel deficitul. Administrarea vitaminei D fără recomandarea medicului poate avea efecte nocive asupra evoluției sarcinii.