Obezitatea la copii și adolescenți reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel internațional, în America afectând aproximativ 17% dintre copii. Deși în Europa cifrele nu sunt la fel de îngrijorătoare, prevalența obezității pediatrice a crescut în ultimii ani. România ocupă locul. al treilea în Europa în ceea ce priveşte obezitatea infantilă.

Un copil este considerat supraponderal dacă indicele de masă corporală depășește percentila 85. Dacă depășește percentila 95 este considerat obez.

Cauzele obezității pediatrice

În 90 % din cazuri obezitatea se datorează factorilor de mediu (sedentarism, obiceiuri alimentare nesănătoase). Adesea părinții acestor copii pot avea și ei probleme cu greutatea ceea ce sugerează că este vorba despre un stil de viață în cadrul familiei.

La fel ca și adulții, copiii dar mai  ales adolescenții pot avea probleme emoționale cărora încearcă să le facă față refugiindu-se în mâncat. O situație dificilă la școală, presiunea de a obține mereu note mari, absența prietenilor sau a atenției din partea părinților pot duce la apariția tulburărilor de comportament alimentar.

Mâncatul emoțional se caracterizează prin recurgerea la mese frecvente, în lipsa senzației de foame, pentru a ameliora anxietatea.

Obiceiuri nesănătoase care determină creștere ponderală

• program neregulat al meselor
• consumul excesiv de produse semipreparate, dulciuri, chips-uri, băuturi carbogazoase cu zahăr
• consumul redus de fructe și legume proaspete
• reducerea orelor de joacă în aer liber
• privitul la televizor și jocurile pe calculator
• lipsa de somn

Aproximativ 10% din cazurile de obezitate pediatrică sunt asociate cu boli endocrine sau genetice.

În aceste situații copiii prezintă și alte simptome pe lângă excesul ponderal. Caracteristica principală a copiilor cu obezitate datorată unor boli endocrine, cum ar fi deficitul de hormon de creștere, hipotiroidismul sau sindromul Cushing, este încetinirea creșterii staturale. În mod normal copiii supraponderali au o creștere accelerată (la școală sunt mai înalți decât colegii lor de clasă). În schimb copiii cu obezitate de cauză endocrină sunt mici de statură.

Este important ca părinții să urmărească dezvoltarea copiilor și să se adreseze medicului endocrinolog dacă observă încetinirea creșterii.

Obezitatea din cadrul sindroamelor genetice este rară dar este frecvent severă. Debutează la o vârstă foarte mică, de obicei sub 5 ani. Adesea acești copii prezintă și alte tulburări de dezvoltare neuro-psihică. Cele mai frecvente sindroame genetice care asociază obezitate sunt sindromul Prader Willi (copiii prezintă o foame incontrolabilă), sindromul Laurence Moon Biedl și sindromul Down.

Complicațiile obezității

• Complicații metabolice (insulinorezistență, diabet zaharat tip 2, dislipidemie)
• Afectare cardio-vasculară (hipertensiune arterială, ateroscleroză)
• Afectare hepatică (steato-hepatită)
• Complicații endocrinologice (pubertate precoce, hiperandrogenism, sindromul ovarelor polichistice)
• Tulburări respiratorii (hipoventilație, apnee obstructivă de somn)
• Probleme osoase (alunecarea epifizei capului femural, deformări osoase)
• Efecte psihologice (inadaptare socială, scăderea încrederii în sine, depresie, scăderea performanței școlare)

Obezitatea la copil este o problemă importantă care trebuie privită de părinți cu multă seriozitate. Obezitatea afectează starea de sănătate a copilului atât în prezent cât și mai tarziu în viața de adult. Copiii cu exces ponderal au risc crescut de a deveni adulți obezi cu probleme cardio-vasculare. Riscul este mai mare pe măsură ce crește gradul obezității.

Cum prevenim obezitatea 

• Creșterea exercițiului fizic (mișcare zilnic sub orice formă: alergat, jucat în parc, mersul cu bicicleta sau rolele, practicarea unui sport regulat)
• Reducerea numărului de ore petrecute în fața televizorului sau a calculatorului
• Limitarea consumului excesiv de dulciuri, sucuri, băuturi carbogazoase cu zahăr, alimente de tip fast-food, sărace în nutrienți dar bogate în calorii. Încurajarea copilului să bea apă în locul sucurilor.
• Evitarea folosirii anumitor alimente preferate de copii, precum dulciurile sau snaks-urile, pe post de recompensă sau pentru alungarea indispoziției
• Existența unui program regulat al meselor și descurajarea mâncatului în fața televizorului sau a calculatorului
• Încurajarea consumului zilnic de fructe și legume (se preferă fructele proaspete ca atare deoarece sunt bogate în fibre, și mai puțin sucurile de fructe în care se concentrează mai mult zahăr)

Creșterea prevalenței obezității în rândul copiilor reprezintă un semnal de alarmă asupra sănătății acestora. Educarea copiilor de mici să aibă un stil de viață sănătos, să mănânce regulat și să practice exercițiul fizic îi va ajuta să păstreze aceste obiceiuri și când vor deveni adulți.