Tulburări hormonale produse de anorexia nervoasă
Anorexia nervoasă este o afecțiune din categoria tulburărilor de alimentație care afectează în 90% din cazuri femeile sub 30 de ani. Se caracterizează printr-o imagine distorsionată asupra propriului corp, înfometare și greutate sub limita normală.
Persoanele cu anorexie nervoasă își reduc foarte mult porțiile de mâncare din cauza deteriorării imaginii corporale și a fricii de a lua în greutate. Cu toate acestea ele simt senzația de foame. Înfometarea are consecințe severe asupra întregului organism și în mod special asupra sistemului endocrin.
Principalele glande endocrine afectate în anorexia nervoasă
sunt hipofiza, tiroida, glandele suprarenale și ovarele.
Anorexie nervoasă produce frecvent tulburări de ciclu menstrual și infertilitate. Aportul alimentar scăzut afectează axul hipotalamo-hipofizo-ovarian ceea ce înseamnă că ovarele nu mai primesc stimuli de la nivelul creierului pentru a produce hormoni feminini. Femeile cu anorexie nervoasă au un nivel scăzut de estrogeni și deficit de vitamina D din cauza nutriției incomplete. De aceea ele sunt la risc crescut de a dezvolta osteoporoză. Estrogenii și vitamina D au rol protectiv la nivelul scheletului, împiedicând pierderea de masă osoasă.
În anorexia nervoasă este afectată producția de hormoni tiroidieni și se poate produce chiar atrofia glandei tiroide. Astfel persoanele cu anorexie nervoasă pot prezenta semne clinice de hipotiroidie: bătăi ale inimii rare, piele uscată, temperatură corporală scăzută, căderea părului, astenie. Acest lucru se întâmplă deoarece organismul sesizează lipsa nutrienților și încearcă să funcționeze la un nivel cât mai scăzut pentru a nu își consuma rezervele de energie. Tratamentul cu hormoni tiroidieni nu este necesar. De obicei după reluarea unei alimentații normale și creșterea în greutate dezechilibrul hormonal dispare.
Modificările din anorexia nervoasă reprezintă un stres important pentru organism. Acest lucru este dovedit și prin creșterea secreției de cortizol (hormonul stresului). Hipofiza sesizează faptul că organismul este afectat de lispa unei alimentații complete și de aceea stimulează glandele suprarenale să producă o cantitate crescută de cortizol.
Malnutriția afectează producția hepatică de IGF1 factor necesar pentru creșterea în înălțime la copii.
Astfel copii care suferă de această tulburare alimentară vor avea niveluri mici de IGF1 și hormoni tiroidieni. Acest lucru va afecta creșterea în ănălțime. Dacă deficitul nu este corectat la timp vor ajunge adulți cu statură joasă.
Majoritatea tulburărilor hormonale sunt reversibile. Acestea dispar după reluarea unui regim alimentar echilibrat și revenirea la o greutate corporală normală. Statura joasă, osteoporoza și infertilitatea reprezintă însă complicații pe termen lung în anorexia nervoasă.
Pe lângă tratamentul medical și regimul alimentar echilibrat acești pacienți au nevoie de consilierea unui psihoterapeut și de susținere familială. Conștientizarea și acceptarea problemei sunt primii pași în lupta cu această tulburare de comportament alimentar.
Sura foto today